Ediția a X-a a Festivalului Național de Muzică Lăutărească Veche „Zavaidoc” de la Pitești are loc în perioada 27-29 noiembrie 2015

Nelu-Ploiesteanu-in-recital

REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAŢIONAL DE MUZICĂ LĂUTĂREASCĂ VECHE ZAVAIDOC – PITEŞTI 2015, EDIŢIA a X-a

 

Consiliul Local al Municipiului Piteşti şi Primăria Municipiului Piteşti, prin Centrul Cultural Piteşti, organizează a X-a ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Lăutărească Veche ZAVAIDOC.

Festivalul îşi propune promovarea muzicii lăutăreşti autentice din România, descoperirea, sprijinirea şi promovarea noilor talente în domeniu, precum şi repunerea în circuitul naţional şi internaţional a marelui interpret de muzică lăutărească Zavaidoc, născut la Piteşti.

Festivalul Naţional de Muzică Lăutărească Veche „Zavaidoc” se desfăşoară sub forma unui concurs de interpretare, în perioada 27-29 noiembrie 2015, la Piteşti, la Teatrul ,,Alexandru Davila’’, str. Victoriei nr.19.

Fata lui Zavaidoc nu mai e!

*Tot să cânte în Cer s-a dus şi Florea Voinicilă

Constanta Zavaidoc in recital

S-a dus, la 72 de ani, să cânte printre îngeri, Doamna Puşa Zavaidoc, cum îi spuneam, sau d-na Constanţa Teodorescu! Fostă solistă a Operei Naţionale, cu cursuri de măiestrie în Italia şi înregistrări TVR, d-na Puşa a fost fiica marelui nostru interpret şi compozitor Zavaidoc, în cinstea căruia, la iniţiativa d-lui primar Tudor Pendiuc, se organizează, din 2006 încoace, la fiecare sfârşit de noiembrie, Festivalul naţional de muzică lăutărească veche Zavaidoc-Piteşti.

 

Nu ştia cum să-i mulţumească d-lui primar, cum să ajute la festival. Şi, totuşi, se implica în organizare. Lipea afişe la Operă, la Radio, la Institutul de Etnografie din Bucureşti. Ne-a cedat, contra unei sume modeste, copy-right-ul pentru primele CD-uri pe care le-am scos sub egida Centrului Cultural Piteşti.

Personal, am cunoscut foarte bine pe d-na Puşa. Am căutat să o ajutăm cât de mult s-a putut. Moştenise de la tatăl său vocea şi dărnicia fără limite. De aceea, tot ce primea împărţea altora care nu aveau deloc, pe care îi ştia foarte bine. A refuzat locuinţa socială oferită de primarul Tudor Pendiuc la Piteşti. Nu pot, ne-a spus, am lumea mea în Bucureşti. Şi, într-adevăr, avea lumea sa. Participa la absolut toate evenimentele culturale importante. Când am realizat filmul documentar despre Zavaidoc, a ţinut să fie filmată în faţa Operei. A venit la spectacolele noastre din Bucureşti – era în primul rând. Ne-am întâlnit la înmormântarea lui Adrian Păunescu… Numai cu mormântul de la Cernica, unde urma să fie şi dânsa odată…, nu ne-am înţeles.

„Tatăl meu a reuşit să reprezinte, prin cânt, sufletul poporului român”

* D-na Constanţa Teodorescu-Zavaidoc în dialog cu Jean Dumitraşcu

– Stimată doamnă Constanţa Teodorescu-Zavaidoc, inevitabil, o să începem discuţia pornind de la tatăl dvs., cel mai mare lăutar din perioada interbelică, Zavaidoc!
– Tatăl meu s-a născut la Piteşti, într-o casă de pe Trivale, în 1896. Au fost patru fraţi, doi băieţi şi două surori. Nu i-am cunoscut pe bunicii din partea tatălui. Am văzut, odată, o fotografie cu mama tatălui meu. O femeie foarte frumoasă a fost! Tatăl meu a iubit-o foarte mult. O chema tot ca pe mine, Constanţa.